Translate

miercuri, decembrie 21, 2011

Drapelul ROMÂNIEI...........

Drapelul lui Cuza Vodă,
Stiaţi că atunci cand Romania era doar "Principatele Unite", pe vremea lui Cuza Voda, drapelul nostru avea dungile orizontale? Eu habar nu aveam si asa erau din 1834 sau 1848....

marți, decembrie 13, 2011

Cronica unei morti anuntate.

Nu ştiu dece mă aşteptam la altceva, dar aşa cum se întâmplă când te aştepti la ceva şi găseşti altceva ... am fost la început dezamăgită... Dar cartea este bine scrisă, iar acţiunea deşi aproape lipsă, are dacă nu chiar "originalitate" cel puţin o "particularitate interesantă".
O nuntă mare într-o societate sud-americanmă cu principii se încheie prin înapoierea miresei care nu era virgină.Mireasa repudiată dă vina pe un anume don Santiago Nasar, adevăratul erou al romanului, un bogat maur care sfârşeşte ucis de fraţii miresei, obligaţi de codul onoarei lor la spălarea ruşinii surorii lor.
O carte întreagă despre momentele de înainte şi după acest eveniment, uciderea vinovatului despre a cărui vină nimeni nu este însă sigur.
Angela Vicario, mireasa repudiată, se pare că a numit ca vinovat un om important pe care, credea ea, fraţii nu vor avea curaj să-l omoare.
In final se cam încâlceşte treaba, mireasa care înainte de nuntă nu îl prea plăcea pe mire, după ce el o repudiază, devine obsedată de el şi s-ar spune că îl iubeste...
Dar atmostera cărtii este ceva deosebit si placut...

marți, decembrie 06, 2011

joi, decembrie 01, 2011

sâmbătă, noiembrie 26, 2011

duminică, noiembrie 20, 2011

joi, noiembrie 17, 2011

miercuri, noiembrie 16, 2011

miercuri, noiembrie 09, 2011

Hai sa mai expun ceva...

BLONDA SAU BRUNA ............

sâmbătă, august 20, 2011

duminică, iulie 10, 2011

La râul Piedro am şezut şi-am plâns. de Paulo Coelho

Am mai citit o carte de Paulo Coelho. De data asta am găsit într-un punct al cărţii apropierea sa de o anume bisercă care se inscrie drept creştină, în mijlocul unei regiuni cu credinţă catolică, dar care foloseşte vorbirea în limbi, ca mijloc de eliberare a eului şi apropierea de Dumnezeu-dragoste.
Nu m-aş putea dezlănţui într-o, astfel de eliberare a spiritului. Vorbesc destul de mult aiurea şi nu mă jenez dacă spun pentru a mă elibera, lucruri care ori se înţeleg greşit ori determină o părere proastă despre mine. Poate sunt prea indiferentă faţă de părerea pe care o fac, poate sunt prea critică faţă de ceilalţi ca să mă deranjeze ce cred alţii despre mine, poate am o părere prea sigură despre relaţiile interumane bazate pe interesul reciproc ca să mă tem de alte influenţe, poate... dar nu m-aş simţi bine într-o astfel de reuniune.
Dar să vorbesc despre carte. Coelho spune ca personajele sunt imaginate. Nu se bazează pe acest ritual introdus tangenţial în acţiune. Este vorba de cultul femeii, Dumnezeu mama si Imaculata conceptie. E o poveste care, mie mi se pare foarte putin posibil sa fie adevarata, dar frumoasă. Ca orice carte are ceva din sufletul autorului dar bine împrăştiat atât în femeia care poveste la persoana I cât si în bărbatul care schimba femeia care începe să iubească. Apare si Brida, acea femeie complet dezinhibată care este opusul eroinii din roman, dar fugitiv. Cartea este scrisă în stilul lui Coelho şi dacă îti place stilul lui, îţi ăplace şi cartea. Altfel nu o înelegi.
E o carte care se sprijină pe un Dumnezeu mai mult sau mai putin ortodox.

vineri, iunie 17, 2011

Sfarsit de excursie

LA REVEDERE !

miercuri, iunie 15, 2011

Mă plictisesc !

La televizor toţi bat câmpii cu împartirea ţării aşa fel incât sa se fure mai uşor, pe blogurile la care mai citesc câte ceva, fie se scrie tot despre asta, fie nimicuri pe care n-ai dece să te oboseşti să le combaţi...
Eu sunt in lipsa de inspiratie ca de altfel mai mereu...
Si nici carte de citit nu mai am...
Maine să vad ce mai gasesc la biblioteca...........
Se face însă vreme frumoasă !

joi, iunie 09, 2011

Paulo Coelho.


















Am vazut ca i se face mare reclama lui Paulo Coelho. Am luat de la biblioteca 4 carti de ale lui. Prietena mea cu care merg la biblioteca si luam amandoua carti mi-a recomandat Brida, o carte de a lui pe care tocmai o inapoia.
Mie nu mi-a placut, a spus ea, dar tie iti va place, tu citesti “prostii” de astea..
(Asta ca sa vedeti ce impresie are despre mine o prietena !)
Am luat odata cu Brida, Jurnalul unui Mag, Alchimistul si Al cincilea munte.
Coelho mi se pare interesant. Merita sa fie laudat.
Pentru rememorarea unor date, pentru mine personal, mentionez ca s-a nascut in 1947 si dupa o perioada in care a fost un hipie razvratit a inceput sa scrie . E membru in mai multe comitete si are cateva premii pentru ce a scris. Dupa ce in 1986 a facut un pelerinaj la Santiago de Compostela ce face obiectul cartii Jurnalul unui mag, isi schimba stilul de scris si obtine adevaratul “succes”. Incepe sa scrie carti cu subiecte... sa le numesc ezoterice. Acestea mi-au placut, dar Al Cincilea Munte m-a plictisit. Aici, fictiunea despre viata sfantului Ilie care se petrece prin 870 de ani inainte de Hristos, folosind informatii despre timp, istorie si geografie se vrea autenticitate.....Dar prietenei mele i-a placut numai aceasta carte. Oricum ai da-o inseamna ca are succes. E un scriitor de succes si merita aceasta clasificare. A gasit filonul de aur al “noului”, e modern dar fara a se prostitua in stilul vulgar asa cum fac azi asa zisii scriitori “la moda”. A accesat acest domeniu al ezotericului si misticului, care pe el l-a captivat sincer si care azi ii captiveaza intr-un mod tot mai puternic pe tot mai multi....

sâmbătă, iunie 04, 2011

Ce mai scriu savantii despre femei !

Schopenhauer despre „ FEMEI ”.
A şti să-ţi respecţi ferm principiile, să le rămâi fidel în ciuda tuturor motivelor contrare înseamnă să fii propriul tău stăpân. Aceasta este cauza pentru care femeile, a căror raţine mai slabă este mai puţin aptă să înţeleagă, să menţină şi să respecte principiile, se află mult sub nivelul bărbaţilor în ce priveşte virtutea justiţiei, cea a loialiţăţii şi a dedicaţiei conştiinţei. De ce sunt injustiţia şi falsitatea păcatele lor cele mai frecvente, iar minciuna elementul lor caracteristic? De ce depăşeşte bărbatul în caritate?.Intr-adevar, ceea ce determină caritatea atinge de obicei înseşi simţurile, excită mila, iar femeile sunt, în mod clar, mai sensibile decăt noi la acest sentiment. Dar pentru ele nu există cu adevărat decît ceea ce pot vedea, realitatea prezentă şi imediată, iar lucrurile cunoscute prin concepte, lucrurile aflate departe, în trecut, în viitor, sau lucrurile absente, nu şi le pot reprezenta decât greţit. Si aici există o compensaţie, justiţia este mai degrabă virtutea bărbaţilor iar caritatea, virtutea femeilor. Numai la ideea că am putea vedea femeile guvernând în locul bărbaţilor, izbucnim în râs, dar surorile de caritate nu le sunt cu nimic inferioare bărbaţilor ce muncesc în spitale. Cât priveşte animalul, acesta nu are noţiuni abstracte sau raţiune, nu e capabil să ia decizii şi cu atât mai puţin să aibă principii care să se autocontroleze. El cade pradă propriilor lor impresii şi pofte.

Remarcaţi că barbatul este stăpânul şi cum îi apucă râsul pe bărbaţi cînd se gândesc cum ar fi să guverneze o femeie şi cum zice filozoful că în compensarea lipsei inteligentei femeile au spirit de caritate, astfel că oricum stau mai bine decât animalele care n-au nici măcar această calitate.
Să nu se îngrijoreze bărbaţii că femeile pot fi la fel de bune ca ei în calitate de surori la spitale, această calitate, caritabilitatea, mila, este una inferioară, doar aşa consideră şi Nietzsche,aşa că poae fi lăsată femeilor, e o slăbiciune spre deosebire de justiţie unde femeile n-au ce căuta. (curios, am vazut ca aproape toti judecătorii noştri sunt femei. Bineinteles nu cei de la curtea superioara...)
Eu cred că au dreptate filozofiii, este necesară reconsiderarea noţiunii de bine şi de rău.

vineri, iunie 03, 2011

Tot despre Nietzsche

Despre „Vină şi Conştiinţă încărcată” la Nieztsche, a doua disertatie.
Munca omului asupra lui însuşi dealungul întregii perioade preistorice, oricâtă duritate, tiranie stupiditate şi idioţenie a cuprins a făcut ca omul să devină raţional, adevarat însă, cu ajutorul moralităţii şi a cămăşii de forţă sociale. Legile, pedeapsa ca un compromis cu starea primitivă a răzbunării a condus la diminuarea instinctului de răzbunare, cauză apariţiei conştiinţei încărcate. O boală după părerea lui. Recuperarea datoriilor nu se face direct de om ci prin intermediul legii.
Sentimentul de datorie se generalizează în societatea condusă de legi altfel. Tot ce primeşi constituie o datorie pe care trebuie să o înapoiezi. Oamenii folosesc ceea ce au primit de la generaţiile anterioare si asta constituie o indatorare faţă de cei dinaintea ta. Plata datoriei către aceasta generează „Conştiinţa încărcată”.
Si despre mântuire a re o concepţie puţin altfel decât o stiam. Mântuirea spune el nu se atinge prin adăugarea de virtuţi ci prin lepădarea de greşeli. E o concepţie mai mult indiana, generată din înţelegerea Cultului Vedanta.

A treia Disertaţie era despre „idealuri ascetice”

Deşi aici este vorba de altceva, pe pagina de titlu a scis un citat din „Aşa grăit-a Zarathustra"
„Nepasători, batjocoritori, violenţi, aşa ne vrea înţelepciunea , ea e femeie, îl iubeşte totdeauna doar pe războinic.” Si nu cred că este vorba de femeie ci de viaţă, în general, de succes. În general dar poate puţin şi la femei.

marți, mai 31, 2011

Citind Nietzsche....

Oare cum a ajuns Nietzsche la aceste pareri ?
Scrie că Roma vedea în evreu ceva împotriva firii înseşi, un monstru aflat la antipodul ei. Adica la Roma evreul era considerat „subjugat”urii împotriva rasei umane, iar ceea ce simţea evreul faţă de Roma, vedea din nenumărate indicii, dar considera că este suficient să amintească Apocalipsa dupa Ioan, „acea sălbatică izbucnire scrisă, pe care răzbunarea o are pe conştiinţă”.
Nici mie nu-mi place apocalipsa dupa Ioan, dar nici nu o consider monstruoasă şi nu evreească ci creştină. In ce priveşte evreul, eu vad un individ hăituit care a fost nevoit să se adapteze acestei situaţii astfel că prin selecţie a reuşit să dezvolte calităţi superioare, un individ care vrea să îşi păstreze identitatea şi ca orice fiinţă hăituită poate să se întoarcă şi să muşte . Oare azi sunt lăsati în pace?
Nietzsche considera crestinismul născut din resentimentele evreilor, sclavi şi inferiori în fata Romei superiorioare pe care au subminat-o. In razboiul dintre Roma si evrei, prin Maria, Isus si Petru , trei evrei, Roma a fost învinsă. Eu cred ca creştinismul s-a departat mult de spiritul evreesc care nu a fost niciodată de sclav.
Nu doar că nu are înţelegere pentru umilinţa religiei creştine, dar urând slăbiciunea îşi manifestă neîncrederea în cel slab şi umil, îl consideră rău, cu resentimente faţă de cel puternic, capabil si bun. Consideră „Impărăţia cerului” refularea celui slab si incapabil de a face altceva decat sa astepte razbunarea lui Dumnezeu, să aştepte ziua cănd Dumnezeu il va înalţa deasupra celui care acum este mai bun ca el, ziua cănd el va fi cel puternic.
Este împotriva devizei mincinoase, născută din resentimentul mulţimii, deviză ce sustine prerogativa celor mulţi, cu voinţa lor de nivelare, de reducere la un nivel inferior a vietii, de decădere şi îndreptare spre amurg a omului.
Si aici parcă i-aş da dreptate. Nu de aici a plecat comunismul si a fost un eşec? Nu de la această deviză promovată dar nu susţinită? Toată lumea, inclusiv eu susţinem că trebuie să fim buni, să ne ajutăm unul pe altul, dar când vedem un cerşetor întoarcem capul spunându-i să muncească! Ce este bunatatea? Ce este Binele?” Oare de ce parte a trecut lumea ? Cei care au fugit de comunism, cum văd lucrurile?
El insistă asupra diferentei între „Binele celor mulţi” şi „Binele celor puţini” Sunt puncte de vedere opuse în ceea ce priveşte „valoarea”.
Dupa Nietzsche cade în sarcina filozofilor să dezbată problema ierarhiei valorilor punând chiar întrebarea ce valoare are o morala faţă de alta. Privind din diferite unghiuri de vedere, zice el, este dificil să stabileşti scopul valorii, şi prin aceasta să stabileşti o ierarhie, de exemplu când valoarea se referă la capacitatea de a rezista în timp sau la capacitatea de a se adapta ...
Crede ca este timpul pentru o reevaluare a acestor noţiuni morale.
Ii dau intr-un fel dreptate, dar pentru a concepe altfel „BINELE” ar trebui să mă nasc din nou.

luni, mai 30, 2011

Cum am eşuat eu în studiul filozofiei...

Am luat o carte de Pitagora, una de Spinoza , una de Schopenhauer şi una de Nietzsche şi am dat cu nasul prin ele...
Cu Pitagora am terminat repede. Am citit cateva aforisme drguţe şi m-am gândit că pierd timpul.
Ce ziceţi de „Legile morale si politice” din care chiar pe copertă scrie un citat .
-Taie unghiile poporului, dar nu-i spăla capul cu propria-i urină, pedepseste-l. fără să-l injoseşti.
Sau
- Magistratule! Ca să poţi păstra dreptul de a-i pedepsi pe cei răi, nu te folosi niciodată de astfel de oameni.
- Invaţă-ţi fiul să danseze, ca să-l obişnuieşti cu mişcările ritmate ale sufletului. Sufletul nu se poate modela într-un trup lipsit de armonie.
Etc....

Am inceput să citesc din Etica, de Spinoza şi m-am oprit la definiţia lui despre Dumnezeu.
Prin Dumnezeu înţeleg fiinţa absolut infinită, adică substamţa alcătuită dintr-o infinitate de atribute, fiecare dintre ele exprimând o esenţă eternă şi infinită.
Am încercat să memorez următoarele definitii despre substanta, atribute, esenţă şi infinit. Apoi când am trecut la „suflet”.totul a devenit confuz şi mi-am spus că iar pierd vremea !
Am încercat să memorez, dar ce ziceti de aceste chestii.
- prin substanţă înţeleg ceea ce este în sine şi este conceput, prin sine însuşi, adică ceva al cărui concept nu are nevoi ede conceptul a altceva, din care să trebuiască să fie format.
- prin atribut, înţeleg ceea ce intelectul percepe în substanţă ca alcătuindu-i existenţa.
- Prin esenţă înţeleg înseşi existenţa. Esenţa şi existenţa lui Dumnezeu sunt unul şi acelaşi lucru.Esenţa lucrurilor produse de Dumnezeu nu include existenţa......
etc....

L-am răsfoit si pe Shopenhauer şi întrucât aproape toate „Fundamentele moralei”, cartea pe care o luasem era un fel de dialog cu ceea ce scrisese Kant, am închis şi aceasă carte.
Am reţinut doar ideea pe care o îmbrăţişez şi eu.
- Pentru oamenii de rând, datoria de fundamentare a moralei aparţine teologiei. Ea devine atunci voinţa exprimată a lui Dumnezeu. In ce priveşte pe filozofi ei se abţin să dea curs acestei metode, preferă să se arunce, mai de grabă, asupra unor principii sofiste.
Dar ce zice tipul ăsta despre femei trebuie sa va scriu mai pe larg...
Cu Geneza moralei de Nietzsche am avut o surpriză. Chiar e interesant !
- Prima disertaţie, „Bine şi rău”, „Bun şi rău”.
Pornind de la etimologia cuvintelor pune problema complet altfel decat biserica. Dacă nu ar face o obsesie din culoarea părului şi la trăsăturile raselor, pe mine m-ar entuziasma (să fie din cauză că eu nu sunt blondă?)
Notiunea de „bun”, după el, pare legata de geneticul „superior”.Cei inferiori, datorită resentimentelor, după el s-arzice că nu au o percepere a sentimentelor de bine şi rău, chiar de bucurie la fel cu cei superiori .
Dar şi despre el, voi scrie mai mult. Tot nu am ce scrie alte chestii...

vineri, mai 20, 2011

joi, aprilie 28, 2011

Imi placi la nebunie de Frederica Bosco

Am citit de curand o carticica simpatica. Mi-o recomandase cineva ca lectura usoara. Am inceput sa citesc cu convingerea ca este ceva de frunzarit. Am citit insa tot, cu placere. Fiecare cuvant era amuzant. Mie mi-a placut. Credeam ca povestea este aproape reala. M-am mirat cand am citit ca autoarea, Frederica Bosco a scris despre o perioada petrecuta in New York desi atunci cand a scris cartea nu vazuse niciodata orasul. Totul mi s-a parut real, sincer. Au fost cateva intamplari cam prea “potrivite” ca sa fie reale dar pareau doar intamplari ce intregeau mesajul ce se voia transmis.
Da... ar fi fost cam prea frumos sa fie adevarat dar ca idee mi-a placut.
Ce bine ar fi daca totul s-ar termina cu bine si in viata, desi trebuie sa recunosc ca foarte des am vazut ca “La barza chioara ii face Dumnezeu cuib !” Asa ca totul mi-a parut in principiu verosimil...
E vorba despre o tanara de 32 ani care vrea sa devina scriitoare, are o fire de adolescenta indragostita si aiurita care, culmea, reuseste sa aiba noroc. Nu doar ca este ajutata sa scrie cartea, dar i se si publica, iar odata cu cartea i se face ordine si in viata....

duminică, aprilie 24, 2011

vineri, aprilie 22, 2011

Mai este o zi pana la "INVIERE"....

Suntem in saptamana patimilor lui Isus. Nu ma duc la Denii. Cand eram mica imi placea sa merg la biserica la slujbele de noapte pentruca eram mai multi copii adusi de bunici si ne jucam... Nu stiu dece suferinta lui Isus nu are aceeasi rezonanta in sufletul meu ca invierea. Ma duc la biserica la inviere, si iau lumina... Lumanarea aceea aprinsa care trebuie sa nu se stinga pana “acasa”.
Nu stiu dece dar rastignirea nu o simt la fel ca invierea. Mi se pare doar motivul pentruca omul Isus sa fie indumnezeit. Nu inteleg, sau poate nu vreau sa inteleg "rascumpararea".
Rastignirea mi se pare simbolul vietii noastre pentru care ne zbatem si suferim zadarnic, destimul implacabil din care iesim totdeauna prin inviere.
Invierea a inseamnat pentru mine sa gasesc ultima intelegere a vietii, "resemnarea !" ...

duminică, aprilie 17, 2011

miercuri, aprilie 13, 2011

Andrei Kurkovi....

Am citit acum “Moartean Pinguinului” si continuarea sa “Legea melcului” de Andrei Kurkov”, un ucrainian.
Acest scriitor a reusit sa scrie despre cum percepe el societatea ucrainiana in aceasta perioada de postcomunism, trecere spre capitalism, exact asa cum o vad si eu pe aceasta din Romania....
In plus, a scris interesant si despre Cecenia si chiar despre o anume lume moscovita ceeace eu doar pot sa constat ca este cumplita...
Mi se parea ca ar fi fost foarte greu, poate chiar imposibil sa prinzi intr-un roman aceasta lume complet nedefinita dar acest scriitor a gasit un mod foarte original de a ilustra nefirescul vietii de azi.
Ce inseamna talentul !

sâmbătă, martie 12, 2011

marți, martie 08, 2011

De 8 martie


E cazul sa schimb imaginea. Este doar 8 martie....

sâmbătă, martie 05, 2011

Vai ! Maselele mele !

Azi mi-am facut trei implanturi de os in falca de sus, stanga. (Langa inima de aceea sunt asa de impresionata)
Am falca umflata, vanata si mi-e cam frig caci am tot incercat sa pun gheata pe obraz....
Cine stie ce inseamna durerea .... sa ma compatimeasca....
Grozava realizare, dar tinand seama de varsta mea si starea deplorabila a gingiilor voi astepta un an pana ce continua operatiunea....
De laudat este curajul meu si hotararea...
Daca pana pe 14 martie supravietuiesc ma duc sa-mi scoata atele. Gingia mea acum este ca un muschiulet infasurat pus la afumat, ca sa nu se desfaca.

vineri, martie 04, 2011

Si inca nu e primavaraa........

De la tereaastra mea........

sâmbătă, februarie 26, 2011

In zbor....

miercuri, februarie 23, 2011

Crima in viziunea Cain si Abel....

A fost la TV o discutie intre Liiceanu si Plesu. Liiceanu gandea ca exista oameni care nu pot fi criminali si oameni care sunt in stare sa ucida iar Plesu ca exista oameni cu deficiente care au inclinatii spre criminaitate dar ca de fapt toti oamenii pot fi criminali, doar ca situatiile in care cineva ucide sunt diferite de la un om la alt om. Inclinam sa-i dau dreptate lui Plesu dar...

Oare ce vrea sa spuna biblia? Acesta este un interesant aspect al vietii comentat chiar de la inceput.
Adam si Eva au avut doi fii, Cain si Abel. Cain l-a ucis pe Abel si Abel a murit fara de urmasi. Biblia nu mentioneaza decat urmasii lui Cain.
4.3 Dupa o bucata de vreme, Cain a adus Domnului o jertfa de mancare din roadele pamantului
4.4 Abel a adus si el o jertfa de mancare din oile intai nascute ale turmei lui si din grasimea lor. Domnul a privit cu placere spre Abel si spre jertfa lui.
4.5 dar spre Cain si spre jertfa lui n-a privit cu placere. Cain s-a maniat foarte tare si s-a posomaorat la fata.
4.6 si Domnul a zis lui Cain:”Pentruce te-ai maniat si pentruce ti s-a posomarat fata ?
4.7 Nu-i asa ? Daca faci bine, vei fi bine primit, dar daca faci rau, pacatul pandeste la usa, dorinta lui se tine dupa tine dar tu sa-l stapanesti.
4.8 Insa Cain a zis fratelui sau Abel: “Haidem sa iesim la camp” Dar pe cand erau la camp, Cain s-a ridicat impotriva fratelui sau Abel si l-a omorat.

Dece Dzeu a privit cu placere spre jertfa de carne a lui Abel si ce a vrut sa spuna cand i-a vorbit lui Cain? Eu asa inteleg, jertfa de carne pentru hrana este bine primita. Omul poate omora animalelele pentru a se hrani dar omorarea fratelui, a unui alt om este un pacat. Dumnezeu nu il opreste pe Cain de la crima ci doar ii spune ca pacatul se va tine dupa el si el nu-l va putea stapani. Aproape ca justifica pacatul lui Cain prin aceea ca l-a nedreptatit. Dupa ce crima se consuma Dzeu ii expune lui Cain consecintele, Glasul sangelui striga si acum omul criminal este blestemat, pamantul cere sa fie izgonit din locul unde a ucis. Este condamnat sa fie fugar.
4.11. Acum blestemat esti tu, izgonit din ogorul acesta care si-a deschis gura ca sa primeasca din mana ta sangele fratelui tau!
4.12 Cand vei lucra pamantul, sa nu-ti mai dea bogatia lui. Pribeag si fugar sa fii pe pamant.”
4.13 Cain a zis Domnului:” Pedeapsa mea este prea mare ca s-o pot suferi.
4.14 Iata ca Tu ma izgonesti azi de pe fata pamantului, eu va trebui sa ma ascund de fata ta si sa fiu pribeag si fugar pe pamant si oricine ma va gasi ma va omora.
4.15 Domnul i-a zis:”Nicidecum, si daca va omora cineva pe Cain, Cain sa fie razbunat de sapte ori” Si Domnul a hotarat un semn pentru Cain ca oricine il va gasi sa nu-l omoare.
4.16 Apoi Cain a iesit din fata Domnului si a locuit in tara Nod la rasarit de Eden.

Asta inseamna ca daca un om a luat viata altuia la manie pedeapsirea lui nu poate sa devina o alta crima caci asta nu inseamna dreptate. Crima din razbunare se pedepseste de 7 ori mai mult decat crima la furie care se pedepsestr doar prin izolare si munca grea.Crima din razbunare genereaza alte crime. Sapte e un nume simbolic...

Biblia mai arata cum Cain se impreuneaza cu nevasta si face copii.. Unul din urmasii sai, Lameh a spus :
4.23 Lameh a zis nevestelor sale: “Ada si Tila, ascultati glasul meu. Nevestele lui Lameh, ascultati cuvantul meu ! Am omorat un om pentru rana mea si un tanar pentru vanataile mele.
4.24 Cain va fi razbunat de sapte ori iar Lameh de saptezeci de ori sapte”.
Deci printre urmasii lui Cain pacatul continua. Lameh a omorat din razbunare pe un om care doar l-a ranit si pe altul care doar l-a invinetit. Razbunarea prin crima este interzisa si pentru crimele astea Dumnezeu a hotarat ca nici el nu poate fi omorat caci omorarea lui va duce la o razbunare de saptezeci de ori sapte,.
Asta dupa mine exclude pedeapsa cu moartea intr-un stat crestin.

Dar nu suntem toti urmasii lui Cain caci Adam si Eva mai au si alti copii si acestia au deasemena urmasi.
4.25. Adam s-a impreunmat iaras cu nevasta si ea a nascut un fiu si i-a dat numele Set caci a zis ea, Dzeu mi-a dat o alta samanta in locul lui Abel pe care l-a ucis Cain.
Urmasii acestuia sunt urmariti ca descendenta in biblie pana la Noe. Deci s-ar parea ca oamenii salvati de Noe nu sunt din semntia lui Cain.Sau sa zicem mai amestecati...
O fi vorba de cei buni? E vorba cumva de cei care pot sa isi stapaneasca pornirile pacatoase ? Oare sunt doua feluri de oameni sau doua situatii diferite ? Uite ca nu stiu ce sa cred.

duminică, ianuarie 30, 2011

Un banc

Am copiat de pe un alt blog un banc care mi-a placut. Il scriu fara sa cer permisiunea dar sa incerc sa scriu sursa.Cei care vor il pot citi de la sursa.
imi cer scuze fata de cei care cred in Mahomed .... Dar el propavaduieste supunerea..... Bancul mi-a placut.

http://www.maglavais.ro/articole/fun/Mahomed.html

Un musulman habotnic moare si ajunge in rai. E extrem de excitat - o viata intreaga asteptase sa-l intalneasca pe Mahomed!...
La poarta raiului da peste un tip cu barba. Plin de emotie si infrigurare, omul nostru il intreaba: "Mahomed?"
"Nu, fiul meu, eu sunt Sf. Petru. Mahomed e mai sus" ii raspunse barbosu’, aratand catre o scara care ducea spre un nor superior.
Habotnicul incepe sa urce cu greu scara. In fine, intalneste un alt individ cu barba si i se adreseaza plin de speranta: “Mahomed?"
"Nu, eu sunt Moise. Mahomed e mai sus."
Habotnicul urca sprinten mai departe, in ciuda urcusuluiabrupt, plin de euforia revelarii faptului ca reprezentantul evereilor se afla la un nivel inferior fata de Profet…
Ajunge la urmatorul nor si-l intreaba respectuos (dar plin de subintelesuri) pe barbosul intalnit in cale: "Mahomed?"
"Nu, eu sunt Hristos. Mahomed e mai sus..."
In ciuda efortului depus, fata i se lumineaza – dandu-si seama ca tocmai are dovada clara a superioritatii islamului fata de crestinism…
Habotnicul se taraste mai departe, cu ultimele puteri, si ajunge la ultimul nor, adresandu-i-se individului (tot cu barba, dar mult mai) impunator din fata sa: "Mahomed?"
"Nu, fiule, eu sunt Dumnezeu! Dar tu arati cam extenuat, doresti o cafea?".
"Daca se poate, va multumesc din suflet.” Tragandu-si un pic sufletu’, habotnicul continua: “Sincer sa fiu, trecand peste faptul ca m-asteptam sa va prezentati drept Allah, n-as fi putut banui vreodata ca n-o sa-l intalnesc pe Mahomed aici…".
Dumnezeu ii linisti imediat, spunandu-i “Dar Mohamed este aici, chiar la acelasi nivel cu mine!...”, dupa care se-ntoarse batand scurt din palme: ”Mahomed - doua cafele!"…

luni, ianuarie 17, 2011

Poveste neterminata Ep. 10


          După plecarea lui Remus Wichi şi Toni au mai rămad doua zile  la mare. Parcă nu mai era nimic la fel. Soarele era prea puternic, nisipul îi intra peste tot, voia acasă.
I-a mărturisit Veronicăi că si-a facut o serioasă analiză cu conştiinţa sa şi a hotărât să rupă relaţia cu Toni. Nu făcea acest lucru pentru Remus, era sigură că legătura ei cu Toni nu îl deranja. Stia însă că Toni o iubeşte cum nu o va mai iubi altul aşa că nu voia să se compromită în ochii lui. Dacă ar fi continuat relaţia cu amândoi, Toni ar fi aflat şi cu toată dragostea, poate mai ales pentrucă o iubea rezultatul ar fi fost urât. Trebuia să aleagă, ori el ori Remus.
Nu voia să renunţe la Remus deşi era conştientă că este o relaţie trecătoare. Era prea frumos ce trăia alătri de el. Dece să îşi refuze o aventură de care îşi va aminti toată viata cu plăcere. Un bărbat puternic, inteligent, îi dăruia momente pe care nici Sergiu nici Toni ceilalti doi bărbaţidin viata ei nu i-au dăruit. Sergiu, logodnicul ei a considerat-o o relaţie oficială cu obligaţii reciproce şi nu îşi amintea de vreun moment când s-a străduit să o cucerească aşa cum se străduia Remus. Toni, cât de mult o iubea, nu i-a adus în toţi anii de când se ştiau atâţi trandafiri cât Remus care îi cerea fiecare întâlnire ca pe o favoare. Cât va mai fi tânără şi frumoasă ? Cine îi va mai oferi o romantică şi frumoasă dragoste ? Are douăzeci şi cinci de ani şi nu este căsătorită. Era prima şi ultima ei aventură adevărată. Se va termina, dar cât va dura va fi frumos.
Era corect să-i spună lui Toni că iubeşte pe altcineva. In inima ei simţea că dacă nebunia asta se va termina, Toni o va primi înapoi. Nici la Toni nu voia să renunţe.
Veronica i-a dat dreptate.


In ultima seară s-au dus la bar.toţi patru si au rămas până la ora două dimineaţa.  
Inainte de a pleca  la bar Toni a primit telefon de acasă. Mama lui l-a anunţat că se aprobase transferul lui . La întoarcere din concediu urma să se mute cu serviciul. Fostul lui profesor de Mecanică Fina îi oferise postul de asistent. Fusese studentul lui preferat. Toni terminase facultatea cu nota maximă. Fusese cel mai bun student din anul lui. La îndemnul profesorului el depusese o cerere pentru ocuparea acestui post care tocmai era eliberat .
Au serbat cu o tratatie specială evenimentul. Vichi a simţit o uşurare. Era să fie mult  mai uşor  să întrerupă legătura lor acum, dacă ei doi  nu mai urmau sa fie coleg de birou.
Când au plecat s-au mai plmbat cu toţii pe plaja pustie.
Wichi se gândea ce îi va spune lui Toni când se vor întoarce, cum să îi spună ca vrea să nu se mai întâlnească cu el. Va trebui să-i spună că s-a indrăgostit de altcineva, că iubeşte pe altcinva?
Toni, fără să îşi închipuie ce gânduri îi treceau prin cap o strângea după umeri îndrăgostit şi încântat de postul de asistent.
Veronica le-a spus că ei îi este frig si somn şi vrea să margă la culcare.
Wichi a părăsit plaja cu părere de rău.
A doua zi ea si Toni au dormit până la ora nouă şi jumătate. Veronica si Radu plecau de la plaja cand au ajuns ei.
- Noi ne-am facut bagajul le-a spus Toni. Am predat camera si avem bagajele la recepţie. Când plecăm?
- Predăm şi noi camera acum. Păi dacă aţi venit la plajă aşa târziu mai intrati în nisip acum? Mai bine să facem cu maşina o plimbarte până la Mangalia şi apoi să o luăm spre casă... S-au întors.