Poveste neterminata Ep.7

Venise vara. Toti îşi planificau concediul.  Preocupati să încheie lucrarile pentru a putea pleca cât mai repede, grupul nu se mai întâlnea la cafeaua de dimineaţă.

- Săptămâna viitoare sunt la mare, s-a lăudat Remus într-o zi  când a luat-o pe Vichi de acasă.

- Unde ? L-a întrebat ea interesată de subiect.

- La Mamaia i-a răspuns el.

- Si Georgel spunea ca merge tot săptămâna viitoare dar la Eforie. Mergeţi în aceeaşi perioadă?

- Da, de data asta nu avem pentru ce rămâne unul care să răspundă de lucrare.  De joi gata ! Predam lucrarea, Încheiem tot şi două săpotămâni nu mai dăm prin Institut. Voi când plecaţi?

- Încă nu am găsit bilete, dar căutăm. Avem nişte promisiuni, a răspuns Vichi în capul căreia se făceau planuri.

Ajunsă în birou a început să telefoneze. Intâi a telefonat acasa. Tatal ei lucrase la ONT şi avea încă relaţii acolo. L-a întrebat daca poate sa faca rost de doua camere la Mamaia pentru săptămâna viitoare şi s-a asigurat ca tata va căuta.

Apoi a telefonat Veronicai, o prietena din facultate. Veronica, o rugase să vorbească cu tatăl ei pentru niste bilete la mare. Nu avusese de gând să-i facă rost de bilete dar acum situaţia era alta. A întrebat-o daca ar putea să îşi ia concediu săptămâna viitoare căci atunci se pare ca ar putea sa gasească bilete.  Veronica era încântată.

Când a ajuns acasă aveau musafiri.  Era Lisandra, sora ei vitregă.

Lisandra venise cu niste probleme de sănatate. Dimineaţa fusese la spital si facuse nişte analize iar acum tatăl ei avea să o duca cu masina înapoi în sat.. Au mâncat cu toţii şi Vichi s-a uitat la ea cu un ochi critic. Nu avea decat 7 ani mai mult ca ea dar era o femeie bătrână. Părea chiar mai în vârstă decât mama ei.

Lisandra era fata tatalui ei din perioada cand era doar un puşti iar mama Lisandrei  o femeie măritată cu care avusese câteva mozoleli pe camp la cules de porumb. Tot satul stiuse cu cine era făcută Lisandra  chiar si soţul femeii care de altfel era internat într-un spital, bolnav de TBC motiv pentru care a si murit dupa câţiva ani. Mama lui Vichi o ajuta pe Lisandra de câte ori putea.  

Era o tărancă şi Vichi nu şi-a putut opri un gând tulburător. Trebuia să fie fericită că este orăşeancă. Lisandra avea trăsături foarte frumoase si semăna bine cu ea, dar oricum ai fi privit lucrurile nu puteau fi comparate. Ceva în sufletul ei  se tulbura când o privea.

- Cât de relativă este frumuseţea, îşi spunea ea. Un alt mod de viaţă, multe greităţi şi gata, s-a dus.

Era mai inaltă decît Vichi şi destul de corpolentă. Avea părul tot asa de bogat ca al ei dar strâns şi înghesuit sub basma nici nu putea fi văzut. Ochii, căprui mari şi frumoşi ca ai tatălui, cu gene lungi, păreau obosiţi şi fără  viaţă.

După ce a plecat Vichi a vorbit cu mama ei despre dorinţa ei de a pleca la mare. Merg cu Veronica Caraman si prietenul ei. Eu dorm cu ea, Toni cu Radu. Sa fie doua camere alăturate incerca Vichi să explice.

- Mâine se duce taică-tu şi aranjează cu biletele i-a promis ea. Inţelegând că un bilet pentru o camera de hotel pe numele a doi tineri necăsătoriţi ar fi fost imposibil de aranjat.

Deşi relaţia ei cu Toni era destul de stăvezie Vichi nu ar fi discutat cu mama ei niciodată deschis acest subiect, cât despre tatal ei, el se făcea că nu pricepe şi uneori chiar îşi zicea, dece n-ar fi chiar aşa ?

Era vineri, Remus a aşteptat-o cu un trandafir rosu.

- Azi Georgel este la Braşov şi mi-a lăsat cheia de la garsoniera lui, mergem la el ? De miercuri sunt în concediu şi cine ştie când mai reuşim să fim împreună a întrebat-o el răsfirându-i părul de la ceafă.

- La ce ora? A întrebat Vichi fără să stea pe ganduri.

- Ce zici ? Reuşeşti să pleci de la servici pe la ora 10 ?

Bineînţeles, Vichi a reuşit. La Georgel nici n-au intrat bine şi au început să se sărute plini de pasiune. Vichi s-a lăsat dezbrăcată şi sărutată ca într-un vis. Si-a acoperit ochii cu părul ei bogat si a suspinat.

- Nu vreau să văd ce se întâmplă.

. Fără a fi perfect corpul ei era de o frumuseţe ademenetoare. Picioarele ei lungi si bine sculptate, atrăgeau atenţia asupra feminităţii sale provocatoare în timp ce bustul delicat, cu sânii mici ca de fetiţă te derutau. Ansamblul te încânta. O femeie copil absolut minunată . Tulburat Remus a întrebat-o dacă este pentru prima oară. Poate se aştepta la un alt răspuns, dar Vichi, derutată de întrebare  a rămas ascunsă sub părul său bogat de  unde se vedeau doar buzele atât de frumoase şi  neliniştite, a şoptit : ” Am douăzeci şi cinci de ani”