Un banc

Am copiat de pe un alt blog un banc care mi-a placut. Il scriu fara sa cer permisiunea dar sa incerc sa scriu sursa.Cei care vor il pot citi de la sursa.
imi cer scuze fata de cei care cred in Mahomed .... Dar el propavaduieste supunerea..... Bancul mi-a placut.

http://www.maglavais.ro/articole/fun/Mahomed.html

Un musulman habotnic moare si ajunge in rai. E extrem de excitat - o viata intreaga asteptase sa-l intalneasca pe Mahomed!...
La poarta raiului da peste un tip cu barba. Plin de emotie si infrigurare, omul nostru il intreaba: "Mahomed?"
"Nu, fiul meu, eu sunt Sf. Petru. Mahomed e mai sus" ii raspunse barbosu’, aratand catre o scara care ducea spre un nor superior.
Habotnicul incepe sa urce cu greu scara. In fine, intalneste un alt individ cu barba si i se adreseaza plin de speranta: “Mahomed?"
"Nu, eu sunt Moise. Mahomed e mai sus."
Habotnicul urca sprinten mai departe, in ciuda urcusuluiabrupt, plin de euforia revelarii faptului ca reprezentantul evereilor se afla la un nivel inferior fata de Profet…
Ajunge la urmatorul nor si-l intreaba respectuos (dar plin de subintelesuri) pe barbosul intalnit in cale: "Mahomed?"
"Nu, eu sunt Hristos. Mahomed e mai sus..."
In ciuda efortului depus, fata i se lumineaza – dandu-si seama ca tocmai are dovada clara a superioritatii islamului fata de crestinism…
Habotnicul se taraste mai departe, cu ultimele puteri, si ajunge la ultimul nor, adresandu-i-se individului (tot cu barba, dar mult mai) impunator din fata sa: "Mahomed?"
"Nu, fiule, eu sunt Dumnezeu! Dar tu arati cam extenuat, doresti o cafea?".
"Daca se poate, va multumesc din suflet.” Tragandu-si un pic sufletu’, habotnicul continua: “Sincer sa fiu, trecand peste faptul ca m-asteptam sa va prezentati drept Allah, n-as fi putut banui vreodata ca n-o sa-l intalnesc pe Mahomed aici…".
Dumnezeu ii linisti imediat, spunandu-i “Dar Mohamed este aici, chiar la acelasi nivel cu mine!...”, dupa care se-ntoarse batand scurt din palme: ”Mahomed - doua cafele!"…

Poveste neterminata Ep. 10

          După plecarea lui Remus Wichi şi Toni au mai rămad doua zile  la mare. Parcă nu mai era nimic la fel. Soarele era prea puternic, nisipul îi intra peste tot, voia acasă.

I-a mărturisit Veronicăi că si-a facut o serioasă analiză cu conştiinţa sa şi a hotărât să rupă relaţia cu Toni. Nu făcea acest lucru pentru Remus, era sigură că legătura ei cu Toni nu îl deranja. Stia însă că Toni o iubeşte cum nu o va mai iubi altul aşa că nu voia să se compromită în ochii lui. Dacă ar fi continuat relaţia cu amândoi, Toni ar fi aflat şi cu toată dragostea, poate mai ales pentrucă o iubea rezultatul ar fi fost urât. Trebuia să aleagă, ori el ori Remus.

Nu voia să renunţe la Remus deşi era conştientă că este o relaţie trecătoare. Era prea frumos ce trăia alătri de el. Dece să îşi refuze o aventură de care îşi va aminti toată viata cu plăcere. Un bărbat puternic, inteligent, îi dăruia momente pe care nici Sergiu nici Toni ceilalti doi bărbaţidin viata ei nu i-au dăruit. Sergiu, logodnicul ei a considerat-o o relaţie oficială cu obligaţii reciproce şi nu îşi amintea de vreun moment când s-a străduit să o cucerească aşa cum se străduia Remus. Toni, cât de mult o iubea, nu i-a adus în toţi anii de când se ştiau atâţi trandafiri cât Remus care îi cerea fiecare întâlnire ca pe o favoare. Cât va mai fi tânără şi frumoasă ? Cine îi va mai oferi o romantică şi frumoasă dragoste ? Are douăzeci şi cinci de ani şi nu este căsătorită. Era prima şi ultima ei aventură adevărată. Se va termina, dar cât va dura va fi frumos.

Era corect să-i spună lui Toni că iubeşte pe altcineva. In inima ei simţea că dacă nebunia asta se va termina, Toni o va primi înapoi. Nici la Toni nu voia să renunţe.

Veronica i-a dat dreptate.

In ultima seară s-au dus la bar.toţi patru si au rămas până la ora două dimineaţa.  

Inainte de a pleca  la bar Toni a primit telefon de acasă. Mama lui l-a anunţat că se aprobase transferul lui . La întoarcere din concediu urma să se mute cu serviciul. Fostul lui profesor de Mecanică Fina îi oferise postul de asistent. Fusese studentul lui preferat. Toni terminase facultatea cu nota maximă. Fusese cel mai bun student din anul lui. La îndemnul profesorului el depusese o cerere pentru ocuparea acestui post care tocmai era eliberat .

Au serbat cu o tratatie specială evenimentul. Vichi a simţit o uşurare. Era să fie mult  mai uşor  să întrerupă legătura lor acum, dacă ei doi  nu mai urmau sa fie coleg de birou.

Când au plecat s-au mai plmbat cu toţii pe plaja pustie.

Wichi se gândea ce îi va spune lui Toni când se vor întoarce, cum să îi spună ca vrea să nu se mai întâlnească cu el. Va trebui să-i spună că s-a indrăgostit de altcineva, că iubeşte pe altcinva?

Toni, fără să îşi închipuie ce gânduri îi treceau prin cap o strângea după umeri îndrăgostit şi încântat de postul de asistent.

Veronica le-a spus că ei îi este frig si somn şi vrea să margă la culcare.

Wichi a părăsit plaja cu părere de rău.

A doua zi ea si Toni au dormit până la ora nouă şi jumătate. Veronica si Radu plecau de la plaja cand au ajuns ei.

- Noi ne-am facut bagajul le-a spus Toni. Am predat camera si avem bagajele la recepţie. Când plecăm?

- Predăm şi noi camera acum. Păi dacă aţi venit la plajă aşa târziu mai intrati în nisip acum? Mai bine să facem cu maşina o plimbarte până la Mangalia şi apoi să o luăm spre casă... S-au întors.