De câteva zile mi-am făcut un obicei, ies la plimbare în fiecare dimineaţă la ora opt. Azi fiind duminică m-am întrebat dacă nu trebuie să-mi modific programul. Duminica oamenii se duc la biserică. Ieri Maria, sora soţului meu a venit în vizită spunând că este în trecere. Se ducea la biserica, la catolici căci la ei era sărbătoare, ziua sfântului Anton. Voia să se roage. Are necazuri. Nu ştiu dacă sunt mai mari decât ale mele dar fiecare are o relaţie personală cu Dumnezeu iar în ceea ce mă priveşte altfel stau lucrurile decât pentru ea.
Eu socotesc biserica un fel de "birou" al tatălui pe care l-a lăsat în subordinea fiului Iisus Hristos şi unde personalul angajat, de fapt feţele bisericeşti, preoţi si prelaţi sunt însărcinaţi cu primirea şi înregistrarea cererilor creştineşti. Un fel de birou unde se fac înscrierile, se înregistrează căsătoriile si naşterile credincioşilor, reclamaţiile si solicitările în nume personal al celor vii si prin procură în numele decedaţilor.
Azi am hotărât că neavând nimic nou de cerut sau înregistrat voi face lui Dumnezeu o vizită privată, acasă si nu la birou. Sunt sigură că mă va primi cu plăcere aşa cum face mereu.
Faleza este un loc minunat unde El mă întâmpină cu zâmbetul pe buze, mă serveşte cu o gură de aer proaspăt şi o mare porţie de fluviu care acum era strălucitor si linistit de parcă ar fi fost un imens patinoar.
Tinerii alergau pe role. Imi plac mult şi îi invidiez. Ce aş mai alerga şi eu ca ei. Frumos însă mi-ar sta la vârsta mea să le fac concurenţă...
Doi bătrânei au ieşit la plimbare cu un radio agăţat de umăr şi ascultă ştirile. Am grăbit pasul până ce nu am mai auzit blestematul de aparat. Ce oameni ! La ce bun să ieşi la plimbare dacă nu poţi să te desparţi de pălăvrăgeala politică?
Câţiva burtoşi îşi saltă sunculiţele şi dau din mâini cu îndârjire. Ii privesc cu plăcere şi mă gândesc dece doctorii recomandă acest efort şi cât la suta din efortul lor poate fi considerată plimbarea mea liniştită.
Era ora la care se face curaţenie. Faleza era plină de cutii negre de cola paie si folii de plastic.La întoarcere am aflat că fusese lansarea promoţională a acestor cutii care s-au împărţit astă seară gratis pe faleză.
Am mers aproape o ora până la debarcader. Acolo un bac pleca altul venea, ambele pline cu oameni şi maşini.Toţi erau grăbiţi şi nemulţumiţi de viteză deşi se mişcau de căteva zeci de ori mai repede ca mine.
La întoarcere, un tip care abia se zărea din furgoneta pe care scria "DE VANZARE" dădea indicaţii unui sfrijit care strângea cutiile de cola indicând de unde până unde trebuie să facă curat. Am observat că cele două repere delimitau plasamentul unui cochet restaurant care probabil era proprietatea lui. Eram gata să încep o polemică cu Dumnezeu privind egalitatea oamenilor din societatea noastră dar acesta mi-a arătat o tânăra şi un căţeluş. Ea alerga şi căţeluşul mititel alerga în faţa ei străduindu-se din greu să ţină pasul cu ea. Era aşa de fericit !
Deocamdată asta este soluţia pentru lumea în care trăiesc,am înţeles eu aluzia.Peştele cel mare înghite pe cel mic şi eu trebuie să fiu mulţumită că pe scara vieţii sunt om, fiinţa cea mai superioară . In cadrul speciei trebuie să mă descurc aşa cum mă pricep. Vorba aia, "Dumnezeu îţi dă dar în traistă nu-ţi bagă !"
Mulţumesc, am înţeles am spus eu veselă...
Caraghioşi mai sunt căţeii aştia! Lângă niste bănci trei poliţai se jucau cu un câine lup. Câinele nu voia să i se pună încă lesa si să plece. Apucase cu dintii cureaua si stăpânul lui, poliţistul îl învartea in joacă precum un scânciob. El sărea şi nu se lăsa legat. Toţi se distrau.
Plimbarea s-a terminat. Am intrat pe aleea mea cu blocuri. Un sofer care la plecare îşi spăla maşina sub privirile prietenilor terminase traba. Maşina aştepta următorul drum curată. Usa unui balcon din care doi bătrâni priveau la mine cum ma plimbam era închisă. Strada era măturată şi curată...
Mi-am amintit că trebuie să cumpăr Aspenter, un medicament care este de fapt o aspirina dar mai scumpa si mai slabă, musai de cumparat de cei mai în vârstă si pâine.
Gata plimbarea, trec la treabă !
