M-am intors din Israel.

Am fost in pelerinaj, asa se spune cand mergi la mormantul lui Iisus. Acolo te rogi Dumnezeului tau. Acolo este locul unde se intalnesc cele 3 religii care slavesc divinitatea in trei nume diferite, Iehova, Dumnezeu si Allah. La plecare ma rugasem de Dumnezeul meu sa ma ajute sa-l inteleg pe Iisus. Pentru mine Iisus, asa cum am mai spus, este simbolul crestinismului. Este omul care prin suferinta si jertfa este indumnezeit, dar nu este Dumnezeu. Poate gresesc asa ca am cerut lui Dumnezeu sa ma ajute. Nu prea m-a ajutat. Nu am avut nici o revelatie dar totul a fost placut. Ma bucur ca am reusit sa merg acolo.
Eu nu prea ma rog cu convingere caci am un antecedent. Cand aveam aproximativ 13 ani, am dat niste examene. Nu eram o eleva stralucita dar nici slaba la invatatura La fizica eram chiar buna caci imi placea obiectul. Cu o zi inainte de examen profesoara ne-a chemat la scoala sa ne explice suplimentar doua subiecte spunandu-ne ca daca ne cade unul din acestea si credem ca nu-l stim sa schimbam biletul. In ziua examenului am trecut pe langa o biserica catolica, l-am vazut pe sf. Anton cu copilul in brate si am intrat sa ma rog. Nu stiam ce sa cer asa ca am cerut sa nu-mi cada cele doua subiecte. Nu ma mai rugasem niciodata pentru un examen si nici acum nu era ceva necesar dar auzisem ca asa se face. Eram convinsa ca Dumnezeu asculta ce il rogi. Am tras un bilet dar spre uimirea mea cuprindea unul din subiectele pe care cerusem sa nu-mi cada. Profesoara vazand uimirea de pe fata mea mi-a schimbat biletul dar la al doilea bilet mi-a cazut si celalalt subiect . Cerusem sa nu-mi cada doua subiecte si imi cazusera amandoua !!! Uimirea mea era totala. Am raspuns si am stiut asa cum as fi stiut si primul subiect dar profesoara care vazuse mutra mea a crezut ca nu-l stiam. De atunci am ramas cu ideea ca nu trebuie sa ma mai rog pentru ceva important caci Dumnezeu face exact pe dos de ce ii cer eu si nu trebuie sa risc. Mai tarziu m-am gandit ca poate Dzeu voia sa-mi spuna ca nu trebuie niciodata sa ma rog pentru ceva ce pot face fara ajutorul lui. Totusi am continuat sa ma rog, dar pentru lucruri minore pe care daca Dzeu nu mi le asculta nu era nici o nenorocire.
In Israel toti ne-am pus biletele cu dorinte in zidul plangerii, iar la manastiri am dat acatiste.
Si eu m-am rugat pentru cateva lucruri. M-am rugat ca mama si tata sa imi apara in vis ca sa ma mangaie si sa afle cat ii iubesc, ca luky, sotul meu, sa fie la fel de sanatos ca acum cel putin pana mor eu, sa traiesc sa vad daca se intampla ceva in 2012 si sa mor usor. Aici este singurul lucru de pe care il doresc mult, sa mor usor... Dar la o adica toti murim si pana la urma, cat de usoara este moartea, vom vedea...
Pana acum nu am visat nici pe mama nici pe tata.
Nu cred ca Dzeu imi asculta dorintele caci face doar ceea ce crede el ca este bine si mereu pare ca asa cum a facut el este mai bine dacat cum l-am rugat eu. Cand ceva nu imi convine trebuie sa ma gandesc care a fost ratiunea lui cand a facut asa. Totdeauna trebuie sa fie un scop.
La aeroport, cand am plecat din Israel am avut doua neplaceri, mi-am pierdut ochelarii si mi-am pierdut rotile de la valiza cu rotile. Ochelarii i-am pierdut din neatentie, mi-au cazut din buzunar si asta este suparator caci asa pot pierde lucruri mult mai importante. De valiza stiam ca asa se va intampla, chiar ma gandisem ca trebuie sa scot rotile daca nu vreau sa le pierd dar mi-a fost jena de ce ar crede ceilalti.
Deci asa inteleg eu mesajul excursiei, n-am avut nici o revelatie, nu aici gresesc eu, dar pentru a deveni mai buna trebuie sa fiu mai atenta la ceea ce fac, sa nu ma mai reped ca proasta si sa dau mai putina atentie la ceea ce pot crede ceilalti. Trebuie sa fac mereu ceea ce trebuie.
Si acum sa trec la pelerinajul adevarat ! Ce multe sunt de povestit !